Ne miscam si noi mai "cu pofta de viata"!?!

In ultimul timp am fost cu bateriile descarcate, coplesita fel si fel de probleme, care se cauzau si se alimentau reciproc. Aveam senzatia ca totul merge prost, ca luminita de la capatul tunelului a inceput sa palpaie iar apoi s-a stins cu totul. As minti sa spun ca s-au rezolvat toate dar cu siguranta pentru multe dintre ele exista deja o solutie. Se spune ca atunci cand iti faci griji, probleme se dubleaza. Si nu as fi atins acest subiect daca nu as fi vazut cata tristete e in ochii romanilor in ultima vreme.
Ieri m-am plimbat si eu prin centru sub razele unui soare cu dinti. M-am intristat putin cand am vazut ca desi toata lumea iesise din casa de dragul vremii frumoase, putini se bucurau cu adevarat de ea. Multi mergeau gandindu-se in contiuare la problemele lor, se certau, discutau, povesteau... Poate se intreaba multi cum vezi daca un om are probleme? Simplu: acea privire pierduta si o frunte incretita nu pot demasca altceva decat la o durere fizica sau "sufleteasca". Nimeni nu se oprea nicio secunda din activitatea sa pentru a se bucura de vreme...de mult asteptata primavara. M-am intristat sa constat inca o data ca nu stim sa ne bucuram de lucrurile marunte si neimportante care, intr-un final, fac marile diferente in viata.

Majoritatea isi doreste de la soarta sanatate, fericire,dragoste si multi bani..daca-ar fi "fara numar" ar fi ideal. Daca ajungem sa le avem pe toate ne trezim tristi si ne gandim ca nu avem suficient. Masuram de cele mai multe ori acest “suficient” in lei . Adevarul este insa ca nu stim sa ne bucuram, habar n-avem sa fim fericiti. Fericit esti daca te straduiesti putin. Daca iti deschizi sufletul pentru a te bucura de o raza de soare, daca dansezi si canti prin casa fara a avea un talent deosebit, daca razi din orice prostie, daca esti in stare sa vezi partea plina a paharului si daca esti convins ca visele devin realitate, in timp!

Poate nu ai jobul pe care ti-l dorest....Dar nu-i nimic! Ai deja o experienta si perspectivele sunt multe. Intodeauna se va gasi cineva care sa te aprecieze pentru calitatile pe care altii ti le ignora si nu ti le remunereaza. E criza dar oamenii talentati si harnici sunt cei care fac treaba sa mearga!

Poate nu ai langa tine persoana pe care ti-o doresti. Dar nu-i nimic! Poate ai norocul sa te doreasca si ea pe tine si atunci sigur construiti impreuna o punte de legatura. Si daca nu atunci gandeste-te ca in lumea asta mare sunt multe suflete singure. E ca la matematica din liceu....combinatii de "n" luate cate 2! :)

Poate nu esti unde ti-ai dori sa fi si poate te uiti in urma si iti dai seama ca nu ai nici jumate din ce-ti doreai. E bine sa crezi ca timpul nu trece degeaba si ca uneori lucrurile obtinute mai greu vor fi mai bine apreciate. Intr-o lume democratica esti liber sa alegi! Poti sa fi ceea ce-ti doresti si sa mergi unde bunicii nostrii nici nu visau. Esti atat de liber si singurele tale granite sunt limitaele imaginatiei si ale vointei. Visele n-au cum sa se stinga..de parca le scoti din priza iar vointa e o virtute pe care fiecare trebuie sa si-o cultive.

Probleme avem toti, multe si marunte sau numai cateva, dar mari, iar armele cu care luptam impotriva lor sunt putine si slabe. Daca pe deasupra lasam teama si gandurile negre sa ne copleseasca, pierdem din start batalia. Asadar, va invit sa radem in fata problemelor si sa le rezolvam gandind pozitiv!

PS: "Fericirea e un lucru marunt, e o aripa care vibreaza/Fericirea e un lucru mic, un pitic ce danseaza"! (pentru auditie: Tapinarii - Fericirea)

PSS: Si-acum ca a venit primavara facturile's mai mici...au aparut si terasele si iarba verde ne asteapta la gratare! :)

Happy 20 +

"Viata nu e ceea ce ai trait ci ceea ce-ti amintesti si cum iti amintesti, spre a povesti." - Gabriel García Márquez

Azi am avut onoarea (si poate e un cuvant prea mic) sa o cunosc pe doamna Leontina N., o femeie trecuta demult de prima tinerete. De dimineata...cand inca dormeam in papucei si ma gandeam cu oroare ca mai am 8 ore de program, ultimele pana la 24 :) , o batranica tragea insistent de usa. Am un stick cu "impinge" pe usa, dar intotdeauna m-am gandit sa-l imbunatateac cu un TARE TARE! Intr-un final i-am deschis usa si a inceput cu un amalgam de afirmatii..fara pauze: "am primit o cartela si vreau alta!" "nu mai imi merge telefonul", "o prietena mi-a zis sa vin la dvs" etc etc.....avea un elan...si ma tot gandeam cum poate sa fie atat de activa la o ora atat de matinala, intr-o dimineata ata de rece si mohorata. Dupa niste investigatii scurte i-am dat verdictul "Ar fi timpul sa schimbati piesa asta de muzeu! "

A plecat si in urma cu cateva ore s-a reintors...la fel de voioasa ca dimineata. "Am venit sa-mi schimb piesa de muzeu!" ( replica zilei, dealtfel). In mod normal activarea unui contract dureaza 15-20 de minute. A fost suficient pentru a primi o lectie de viata de la doamna N. De un an ii murise sotul si acum 3 luni suferise o operatie pe cord deschis. Initial medicii au refuzat sa o opereze, argumentand ca din sala va merge direct la morga. Cum asa e sistemul in Romania (sa ne batem joc de batrani ca ei oricum nu mai platesc multe impozite statului) a fost nevoie de niste pile pentru interventie. Si doamna noastra e azi parca mai energica si mai optimista decat multi dintre noi. In jumatatea de ora in care mi-a povestit despre viata ei a reusit sa-mi dea cea mai importanta lectie :
Ar trebui sa ignoram numerele neesentiale. Inclusiv varsta, greutatea si inaltimea. Lasam doctorii sa-si faca griji in legatura cu astea. De asta ii platim. Noi ar trebui doar sa fim optimisti, visatori cu un suflet mereu tanar.

Se spune ca fiecare varsta are farmecul ei....eu am gasit farmecul "varstelor" pana pe la 20 de anisori! De atunci am refuzat sa accept ca mai "cresc" si drept urmare in fiecare an am avut o trauma post aniversara. Si acum, daca sunt intrebata ce varsta am...stau sa ma gandesc...ma intristez putin...si decid daca spun sau nu adevarul! :))

Copilaria este varsta adevarurilor absolute. Este varsta increderii totale in cei mari. Este varsta la care stii ca vei fi doctor, actor, aviator… Este varsta la care ai tot ce vrei pentru ca-ti poti imagina ca ai. Ca orice personaj urban, am avut o copilarie pe o alee, cea a blocului parintilor. Prieteni multi, griji putine!

Adolescenta este varsta marilor valori, varsta la care suferi fara sa stii de ce, dar simti emotii, ai revelatii de o intensitate cu care nu te vei mai intalni.Apoi esti tanar, intri in viata si gusti din ea, din amaraciunea si dulceata ei. Inveti sa te bucuri de victorie si sa treci peste infrangeri. Este varsta la care inca mai poti sa alegi, inca mai poti prinde trenul spre destinatia perfecta. Timpul nu este, inca, pierdut. Trebuie, doar, sa te gandesti bine, trebuie sa fii inspirat, trebuie sa ai noroc.Si daca ai facut optiunile bune, viata incepe sa intre pe un fagas mai linistit. De-acum stii care ti-e drumul, stii ce ai de facut, stii care-ti sunt prioritatile. O cariera, mai intai. Apoi vin familia, copiii… Sau poate se petrec in alta ordine, dar, in mare, coordonatele sunt cam aceleasi.

Si intr-o zi ai sa te privesti in oglinda. Cateva fire albe, cateva riduri… Bine, daca vrei, lupta cu ele. O fabuloasa industrie prospera din teama noastra de a imbatrani. Dar lupta cu masura.E bine sa inaintezi in varsta frumos si demn. Dar nu s-a inventat produsul cosmetic pentru demnitate :))Ea vine din interior. Inseamna demnitatea de a-ti recunoaste varsta. Inseamna demnitatea de a nu te preleva de varsta pentru a cere respect, ci de a merita cu adevarat respectul. La maturitate stii ce conteaza cu adevarat. Nu mai privesti inapoi pentru ca acum stii ca exista un singur drum: inainte. Dar ca sa poti privi linistit inainte, cauta sa nu lasi in urma nimic nelamurit.

PS: Doamna N m-a facut sa-mi accept cu demnitate varsta.
Am o "ulita universala", ce se intinde pe o suprafata de cativa ani buni, aproape 24. Si creste, cu fiecare clipa pe care o traiesc, si cu fiecare metru pe care il strabat!

PSS: Nu demult mi s-a spus ca odata cu inaintarea in varsta devin din ce in ce mai interesanta! :)

L-am catalogat drept cel mai frumos complimet pe 2010! (mersiii Sorinica)

Daca bei mai Cristoselule....

Cati nu au patit asta ? De fiecaredata zici ca nu mai bei si....uitand....sau amintindu'ti prea tarziu vezi ca iar te'a luat "de cap" :)). Totul e bine...de-a dreptul hilar, doar ca a doua zi devine tragic, de'a dreptul dureros....

Dar hai sa nu batem campii aiurea vorbind despre betii, cel putin nu in articolul acesta, si sa trecem la ceea ce putem face ca sa scapam de mahmureala. Multi ar spune ca cea mai buna solutie de a scapa de mahmureala este sa mai bei ceva – sa mai bei o bere si ai scapat. De nerecomandat pentru ca dupa primul si singurul test de genul acesta mi-a fost rau cu doua zile mai mult decat as fi estimat. Acum cine nu a incercat...si inca crede mitul e liber sa riste...
In primul rand cum ne dam seama daca suntem mahmuri... dupa o betie crunta?!?

Probabli te trezesti cu dureri de cap, cu o senzatie de greata si cu usturimi la ochi....intr-un pat in care nu iti aduci aminte cum ai ajuns...dupa caz... Lumina este cel mai mare dusman si daca ai de ajuns si la lucru trebuie sa combati rapid toate starile astea!
Am auzit ca pentru a te reface trebuie sa incerci painea prajita cu ceai de lamaie, ciorba de burta (daca nu esti lactovegetarian ca mine), ceaiul verde, iaurtul si traditionalele muraturi cu zeama de varza.

Am mai incercat unele leacuri "de la lume adunate" dar cea mai eficienta metoda mi s-a parut cea cu aspirina si vitamina C, luate inainte si dupa "comiterea pacatului". Zoli...mare om, mare caracter...ceva mai trecut prin din astea, mi-a dat solutia salvatoare! Demn de incercat...efect garantat!
Cred ca ati ghicit de unde a venit articolul acesta, nu ? Cursul lucrurilor: te intalnesti cu niste prieteni mai vechi si stai la o poveste si un pahar! Si din poveste in poveste uiti sa mai numeri paharele...si cand iti aduci aminte, realizezi ca ai uitat sa numeri...sau poate nu ai stiut niciodata!

Daca trebuie...neaparat....

Intrebarea preferata a parintilor mei e mai, mama, cand mai vii si tu pe-acasa? Apare vinerea. Telefonic. Eu asa aflu ca e vineri. E ca un memento. Bineinteles, am personalizat apelul de la ei cu o anume sonerie. Astfel, aflu ca e vineri fara sa scot telefonul din buzunar.
Deci. Canta memento. Raspund:
Salut! Ce faci?
Bine, ce sa fac, zic. La munca/prin casa/in oras/eram in baie/mancam/…
A… (pauza de cateva secunde). Pai hai atunci, ca te sun mai incolo
E, lasa. Nu-i problema. Zi!
Pai n-aveam ceva anume. Sunasem asa, sa vad ce mai faci
Ce sa fac. La munca/prin casa/in oras/eram in baie/mancam/…
A, bine. Auzi mama , tu, cand mai vii si tu pe-acasa?
…
I-am repezit de cateva ori si s-au conformat. Acum suna mai rar, dar parca, totusi, prea rar. Iar daca stau bine sa ma gandesc , mai mama, cand mai vii si tu pe-acasa? nu suna chiar deloc urat, dar asa sunt eu uneori,mai repezita.

Si bineinteles ca azi, vineri, s-a produs minunea...doar ca de aceasta data vocea mamei suna autoritar: Mai mama trebuie neaparat sa vii acasa ca iti expira buletinul la sfarsitul lunii!!! :))

WORK like(IN) hell....

Cum stateam eu asa, la umbra crizei, ca daca criza nu era, nici ca faceam asa scriere de vis, ma gandeam sa-mi semnez sau nu demisia la zi. Deciziile astea pripite nu sunt punctul meu forte!...si in plus mama mi-a zis de fiecaredata sa analizez mai bine situatia si daca am dubii sa nu ezit niciodata sa iau o foaie si un pix si sa completez avantajele si dezavantajele unei decizii (dupa 2-3 practici din astea, in care diferenta de scor Pro/Contra va fii ca diferenta de voturi din turul 2 al alegerilor prezidentiale, devi si mai confuz dar noah...sfatul parintilor e demn de urmat :) ).

In ultima vreme am impresia ca, pe motiv de criza, niste patroni fac pipi altfel pe angajati . Sub deviza "Hai frate sa le dam noi astora de lucru sa-i rupem in doua, pe aceiasi bani...sau chiar pe mai putini, cat poa’ sa duca. Ca, fiind criza, astia nu sufla." Ideea se bazeaza pe faptul ca romanasul – dragul de el – se va uita in curtea vecinului si va realiza ce nasoala e treaba la alalalt. Care alalalt ori munceste pe jumate de salariu, ori e prin vreun tribunal, ca nu si-a platit ratele, ori la spital, ori la nebuni, ori, in cel mai fericit caz, acasa, unde-i placea lui cel mai mult.

Sigur, criza nu e in toate mintile, dar si patronii respectivi au ceva probleme la mansarda. Eu numesc asta viol. Adica angajatii aia sunt fututi abuzati fara voia lor. Mai ho, baaa! Si nu va bucurati, c-o sa v-ajunga!Atat! La asta ma gandeam...

PS: Si m-am mai gandit....daca mi se iveste ocazia plec, plec definitiv pentru ca la scor (ala cu pixul si foaia in mana) Olanda sau Marea Britanie au castigat detasat in fata Romaniei! :)

Tip..uri

M-a sunat o prietena,nu demult, sa ma puna la curent cu ce i s-a mai intamplat in l'amour.

Si mi-a povestit ca a cunoscut un tip, au iesit la o intalnire, ea s-a lamurit repede ca isi pierde timpul de pomana, asa ca nu are de gand sa il mai vada si a doua oara. Problema ei este ca acum tipul o agaseaza cu telefoanele, atat de tare, incat se gandeste serios sa isi schimbe numarul. Dupa aceasta conversatie, intre doua tigari si o ciocolata calda de cirese, m-am gandit la diferitele tertipuri pe care le adopta baietii cand vor sa „agate“ o tipa.

I-am identificat dupa cum urmeaza:

1) Disperatul (aviz prietenei mele): nici nu ai apucat sa intri bine pe usa dupa ce te-a condus acasa si te suna. Sa vada daca ai ajuns cu bine(desi te-a vazut intrand) si daca ti s-a facut (deja!)dor de el. Ca lui ii e dor de tine. Si ca vrea sa te vada din nou maine. Si poimaine…Te dispera cu telefoane, SMS-uri, mailuri, iar in cazuri cronice, apare la usa ta….neinvitat si fara sa anunte! Cum scapi de el? Cu greu. Cea mai sigura metoda(inafara de a te muta din oras) este sa il anunti ca ai prieten si este mai violent de felul lui. Mai ales cu cei care se dau la prietena lui.

2) Lipitoarea: nu isi poate tine mainile acasa. Este peste tot. Pe mainile tale, pe spatele tau, pe picioarele tale. Nu poate sa vorbeasca daca nu isi argumenteaza cuvintele cu cateva atingeri bine plasate asortate cu niste priviri pe masura. Orice spune are dublu sens la el si din ranjetul de pe figura iti dai seama la care sens se refera. Cum scapi de el? spune-i ca ai o infectie a pielii. Si ca se ia! :))

3) Distantul: joaca dur, face pe indiferentul, pentru ca a auzit el ca daca face asa, sigur ii pici in plasa. Dupa intalnire, nu te suna cateva zile, ca sa te fiarba (crede el!) si apoi, daca nu il suni tu, suna el si iti spune ca a fost extrem de ocupat. Daca ai facut greseala sa il suni tu, iti va raspunde afectat, crezandu-se buricul pamantului. Cum scapi de el? Prefa-te disperata dupa el. El adora acest joc, dar numai pana prosteste vreo tipa. Daca vede ca situatia devine prea...sufocanta, o sterge rapid.

4) Cultivatul: este inteligent, citeste mult, iti vorbeste in niste termini de trebuie sa mergi la intalnirile cu el cu dictionarul dupa tine. Te duce la teatru, la muzeu sau la ultima conferinta pe tema microprocesoarelor. Ce e mai rau e ca incearca sa te corupa si pe tine. Iti recomanda carti, iti trimite mailuri cu linkuri catre site-uri de specialitate. Cum scapi de el? Du-l la un concert al lui Cumicu , fa-i cunostinta cu prietenii tai care se imbata ca porcii si incep sa vorbeasca tampenii. O sa fuga mancand pamantul!

5) Fitosul: cand trebuie sa iesiti undeva ii ia mai mult timp decat tie sa fie gata. Se imbaiaza, se barbiereste, se rade (!), se hidrateaza, se parfumeaza. Dupa aia isi face manichiura, pedichiura, ii ia o ora sa se gandeasca ce tinuta se potriveste cel mai bine clubului in care mergeti si inca jumatate de ora sa asorteze la asta si o pereche de pantofi de firma. Are impresia ca e cel mai aratos mascul pe o raza de cativa kilometri si se asteapta ca si tu sa crezi la fel. Nemaivorbind de faptul ca esti o norocoasa pentru ca ti-a facut favoarea sa se uite la tine. Cum scapi de el? Imbraca-te neconventional. Ia-ti pe tine blugii rupti de acum 3 ani, bocanci in picioare(ce daca e vara?) si un top cu paiete. Machiaza-te cu mult negru la ochi, rosu tipator pe buze, lasa-ti pletele incalcite sa iti intre in ochi.

6) Prietenul: e langa tine oricand ai nevoie de un umar pe care sa plangi sau de un sac de box. Iti asculta toate problemele, iti pune intrebari despre tine. Te suna la 3 noaptea sa vada daca te mai doare capul dupa cearta cu seful. Iti da sfaturi. Te tine protector de umeri (poate un pic cam prea strans). Stie totul despre tine si cand vrei sa il intrebi ceva despre el, iti raspunde in doi peri si revine la subiectul lui preferat de discutie: Tu. Cum scapi de el? Spune-i ca e cel mai bun prieten pe care il poate avea o fata. Si ca il iubesti ca si cum ar fi fratele tau.

7) Tipul cu bani : are masina ultimul tip, vila cu piscine si arunca cu banii in stanga si dreapta. Te duce in vacante la Paris, iti cumpara bijuterii si blanuri, te tine in puf. In schimb, te trateaza si pe tine ca si cum te-ar fi cumparat. Nu te lasa sa te duci la birou, nu te lasa sa ai prieteni, sa ai o viata, are pretentia sa stai acasa, la dispozitia lui. Cum scapi de el? Ei bine, daca ai fost atat de “isteata” si ai ajuns in stadiul descris mai sus…e greu. Pleaca pur si simplu. Fara nimic din ce ti-a dat el. O sa te urmareasca o perioada, dar apoi se va razbuna facandu-si alta gagica misto, doar ca sa iti arate ce ai pierdut, daca esti proasta.

8) Clovnul: e super haios, mereu pus pe sotii si pe glume, iti insenineaza ziua. Nu stie insa cand sa se opreasca. Daca ai ceva serios de discutat cu el, nu ai nici o sansa. Pentru el totul e o gluma. Cum scapi de el? Spune-i ca vrei sa te casatoresti. Cu el. Si incepe planurile de nunta.

9) Misteriosul: asta e preferatul meu... ca doar trebuie sa ma prosteasca si pe mine unul. Are o tehnica subtila, tese panza incet in jurul tau, ca un paianjen. Pana sa iti dai tu seama ce ti se intampla, te-a legat fedeles. E inteligent, are simtul umorului, are o privire indescifrabila. Nu stii sigur daca priveste prin tine(gandindu-se la meciul de aseara) sau prin hainele tale, imaginandu-si cum arati goala. Nu iti arata nici ca e mort dupa tine, dar iti arunca din cand in cand cateva apropouri dulci, exact ce vrei sa auzi. Cum scapi de el? Cand aflati, sa ma anuntati si pe mine. :)

PS: Pentru cei care se intreaba cum e ciocolata calda de cirese (mentionata in antet) e....ca si cum ai bea o ciocolata calda intr-un cires!

Draga mosule...

Draga Mos Craciun,

Revin acum, dupa ani de zile in care nu ti-am mai trimis scrisori.Probabil pentru ca nu avem dorinte atat de importante… Cum anul acesta a fost unul de criza si cum dorintele parca’s mai multe si mai importante ca altadata, am sa te rog sa imi tratezi cu seriozitate aceasta scrisoare. Sper ca dupa ce-mi vei citi randurile, voi gasi sub brad tot ceea ce imi doresc. Acum sincera sa fiu te voi lasa sa-mi onorezi dorintele care nu mi s-au indeplinit in 2009 si inca ceva situatii de urgenta care au aparut ulterior.
Sa stii ca am fost cuminte in acest an. Nu m-am certat cu prietenii…doar odata cu Andreea, dar stii tu, am avut motive. Si oricum toata cearta a dus la o consolidare a relatiei si, implicit, la mutarea ei intr-o casa unde e mai cald decat in asta. Oricum acum ne-am impacat!
Am fost harnicuta si in decembrie am muncit 7 zile din 7. Mi-am tratat frumos toti clientii si i-am facut sa se simta cei mai norocosi ca au intrat la mine in locatie, chiar daca scopul era sa-i determin sa-si faca abonamente. Stii tu Mosule ca interesul poarta fesul. Targetele mult prea mari si reticienta lor m-au determinat sa-i manipulez in halul asta. Oricum le-am facut un bine, le-am dat telefoane (le-am facut si poze si le-am transferat si melodii de pe telefonul meu)si le-am dat si cadouri. Pe cativa clienti i-am combinat si la cartele si unii dintre ei chiar au ajuns sa se sune, desi nu se cunosteau. :P In concluzie am facut numai fapte bune. Toti oamenii aceia vor putea lua legatura cu cei dragi de sarbatori si cei de peste 50 de ani, pe care i-am instruit bine, vor stii sa faca poze bradului de Craciun si nepotilor! Oricum imi doresc ca pana la Anul Nou sa mai intalnesc 20-30 de oameni care au nevioe de abonamente…sau macar de telefoane si astfel sa incep anul 2010 cu un bonus substantial care sa-mi asigure cel putin o sesiune de shopping in mall (acum daca s-ar putea sa fie 2 sesiuni, in cele 2 mall-uri n-ar fi nicio suparare)!
Imi doresc ca pana de Craciun sa-mi treaca infectia la amigdale…care m-a luat pe nepregatite ieri dimineata. Promit sa-mi iau pastilele si sa nu ies din casa 3 zile, dar trebuie sa imi promiti si tu Mosule ca pana in ajun o sa-mi recapat vocea. Craciunul nu ar mai fii la fel fara colinde si fara vinul lui Zoli.
Imi doresc sa scada accizele la tutun pentru ca in ritmul asta ne vom lasa cu totii de fumat si cine stie de ce alte prostii ne apucam, ca am auzit eu Mosule ca cele mai mari profituri pe 2009 le-au avut Weed Shopurile.
Daca s-ar putea sa nu mai fie temperaturi sub 0 grade pana in martie…sau macar daca s-ar strica contorul de gaz pana atunci ne-ai face o mare favoare.
Vreau un barbat adevarat, vorbesc serios Mosule, nu imi mai aduce imitatii ca Mihai ca ma supar rau de tot. Vreau sa-mi fac odata pentru totdeauna manichiura si pedichiura si sa dureze la infinit ca si cum de-abia le-as fi facut.
Vreau un Craciun linistit, cu lumina aia calda pe care o reflecta zapada prin perdeaua alba, vreau sa simt cum ma trezesc la mine in pat, sa imi pun papucii de casa si sa traversez holul zgribulita si sa o gasesc pe Anda in bucatarie facand cafeaua.
Si imi vreau prietenii langa mine pentru ca am început sa-mi doresc prieteni adevarati, sa nu mai plâng deloc si sa reusesc sa vad lumea cu alti ochi.

Cu afectiune,

O femeie ca oricare...

Iti multumesc ca mi-ai citit scrisoarea.